Bullying la Questfield International College, între promisiuni și realitatea din clasă

Fenomenul bullyingului în mediul școlar impune o reacție instituțională clară, documentată și responsabilă, menită să protejeze integritatea emoțională și drepturile elevilor. Atunci când astfel de situații se prelungesc, devin repetitive și afectează vulnerabil copii, este esențial ca școlile să răspundă prin proceduri riguroase, cu măsuri concrete și urmărire în timp. Lipsa unor astfel de reacții poate conduce la agravarea efectelor negative, subminând rolul educațional și de protecție al instituției.

Bullying la Questfield International College, între promisiuni și realitatea din clasă

Ancheta realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției investighează un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate, stigmatizarea medicală și presiunile asupra familiei elevului afectat sunt elemente centrale ale situației, în contextul în care nu există dovezi scrise ale unor intervenții instituționale concrete, iar răspunsurile au rămas, conform relatărilor, preponderent informale și neasumate oficial.

Bullying sistematic și lipsa intervențiilor documentate

Informațiile și corespondența analizate arată că, în cadrul Questfield Pipera, un elev a fost expus unor comportamente agresive repetate, între care:

• jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială;
• stigmatizare medicală cu caracter degradant;
• presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului din unitatea de învățământ.

Deși familia a transmis în mod repetat, prin emailuri oficiale, solicitări clare de intervenție și protecție către învățătoare, director și fondatoarea instituției, nu există documente care să ateste măsuri concrete și monitorizate. Intervențiile au fost, potrivit surselor, limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune scrise.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect definitoriu al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant în mediul școlar, element semnalat de familie ca parte integrantă a bullyingului. Specialiști consultați consideră că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, folosirea acestei etichete ca instrument de ridiculizare depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de hărțuire psihologică.

Din documentele puse la dispoziție și relatările obținute reiese că stigmatizarea medicală nu a fost abordată prin măsuri scrise sau sancțiuni, ci a fost tratată ca o problemă minoră sau secundară, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de validare tacită a comportamentelor inacceptabile. Această situație a condus la izolarea socială a elevului și la deteriorarea relației acestuia cu mediul educațional.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

Analiza documentelor și a mărturiilor indică o lipsă de reacție administrativă clară din partea conducerii și a cadrelor didactice. Deși sesizările au fost multiple și documentate, intervențiile s-au limitat în principal la discuții informale, fără urmărire scrisă a măsurilor.

Acest tip de gestionare a problemei a avut ca efect diluarea responsabilității și menținerea unui climat în care agresiunile verbale și excluderea socială au continuat fără consecințe clare. Familia a semnalat că situația a fost uneori catalogată ca „problemă de adaptare” sau „conflict minor”, ceea ce a contribuit la minimalizarea gravității fenomenului.

Presiunea de retragere și răspunsul atribuit fondatoarei

Un moment definitoriu al investigației îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, într-un dialog direct cu familia, ar fi formulat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, conform relatărilor, a apărut după luni de sesizări fără răspunsuri scrise și fără măsuri asumate.

Redacția subliniază că acest citat este preluat din documentele și mărturiile puse la dispoziție, fără a implica o concluzie privind intențiile sau motivațiile persoanei vizate. Totodată, instituția nu a transmis un punct de vedere scris care să confirme sau să infirme această relatare.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile despre situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele nu indică măsuri oficiale de protecție a acestui aspect, iar relatările arată că elevul a fost expus unor întrebări publice în clasă referitoare la sesizările făcute către conducere.

Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ elevul și consolidând un climat educațional nesigur.

Reacția instituțională întârziată și implicarea juridică

Conform documentelor analizate, prima reacție clară a fondatoarei Fabiola Hosu a apărut abia după peste opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării echipei juridice a familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează intervenția instituției și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate doar în momentul în care cazul a căpătat o dimensiune legală.

În această perioadă, răspunsurile oficiale au lipsit, iar măsurile documentate nu există, fapt care a contribuit la perpetuarea situației de bullying.

Comunicarea oficială și minimalizarea fenomenului

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield Pipera a emis un email către părinți în care situațiile reclamate au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate transmise de familie, care au semnalat un tipar constant de hărțuire și stigmatizare.

Redefinirea retrospectivă a fenomenului într-un limbaj minimalizator ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul și pune sub semnul întrebării sinceritatea demersului public de clarificare.

Contacte ulterioare și implicații pentru dreptul la educație

După retragerea copiilor de la Questfield International College, părinții au transmis redacției informații conform cărora ar fi avut loc contacte telefonice cu alte școli private din zona Pipera, în care elevii au fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină. Aceste caracterizări nu au fost susținute de documente oficiale și nu au fost comunicate anterior părinților.

Redacția solicită clarificări publice și subliniază că, dacă aceste practici se confirmă, ele ridică probleme grave legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme majore legate de modul în care instituția a gestionat situația de bullying și stigmatizare medicală reclamată de familie:

• lipsa unor măsuri documentate și asumate oficial;
• predominanța răspunsurilor informale și verbale;
• întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică;
• presiunea exercitată asupra familiei de a retrage copilul;
• încălcarea solicitărilor scrise privind confidențialitatea;
• minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale;
• posibila excludere mascată prin mesajele transmise.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție și răspuns pe care le aplică Școala Questfield Pipera atunci când un copil reclamă situații de abuz emoțional și hărțuire sistematică.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro